DESPRE ROMANIA

SUPRAFATA

Este de 238 391 km.p., comparabila cu cea a Marii Britanii sau a Republicii Ghana, ceea ce situeaza Romania pe locul 80 in lume si pe locul 13 in Europa ca marime.

Romania are o forma ovala, intinzandu-se pe 735 km de la vest la est si pe 530 km de la nord la sud.

DISTRIBUTIA SUPRAFETEI

Teritoriu arabil (39,2I), paduri (28I), pajisti si fanete (20,5I), vii si livezi (2,3I), cladiri, drumuri si sosele (4,5I), ape si iazuri (3,7I), alte zone (1,8I).

LIMBA OFICIALA

Limba romana, limba materna pentru aproximativ 90I din populatia tarii. Minoritatile etnice sunt libere sa-si utilizeze propriile limbi materne in scoli, administratie, sistemul juridic, presa, cultura etc. Limba maghiara este vorbita de cea mai numeroasa minoritate etnica, iar limba germana de minoritatea germana (sasi si svabi). Principalele limbi straine care circula in prezent in Romania sunt engleza, franceza si germana. De la mijlocul secolului al XIX-lea pana in cea de-a saptea decada a secolului al XX-lea, limba franceza a reprezentat principala limba straina utilizata, fiind urmata, la mare distanta, de limba germana.

ZIUA NATIONALA

In 1990, 1 decembrie a fost proclamata ziua nationala. Aceasta reprezinta aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918, cand s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania, moment care marcheaza unirea tuturor romanilor intr-un singur stat si realizarea unitatii statului-natiune roman.

FORMA DE GUVERNAMANT

Conform Constitutiei din 1991, Romania este o republica parlamentara. Puterea legislativa o are Parlamentul bicameral, format din Camera Deputatilor si Senat, ales prin vot universal pe o perioada de patru ani. Puterea executiva este exercitata de Guvern, condus de un prim ministru numit de Presedintele tarii si supus Parlamentului prin juramant si in fata caruia raspunde. Presedintele, ales prin vot universal, poate detine cel mult doua mandate de patru ani, este comandantul suprem al fortelor armate. Actualul conducator al tarii, Ion Iliescu (n. 3 mar. 1930), a fost ales Presedinte al Romaniei pe 10 decembrie 2000.

IMPARTIREA ADMINISTRATIVA

Conform Articolului 3 din Constitutie, teritoriul Romaniei are o organizare administrativa pe comune, orase si judete.

Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa, este formata dintr-unul sau mai multe sate si este condusa de un consiliu local si un primar ales. Romania are

2 685 de comune insumand 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comuna.

Orasul este unitatea administrativa condusa de un consiliu local si un primar ales. Orasele mai importante pot fi declarate municipii. Romania are 263 de orase, dintre care 82 sunt municipii.

Judetul este unitatea administrativa condusa de un consiliu judetean si un prefect. Consiliul judetean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti, avand ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanta la nivel judetean. Guvernul numeste un prefect in fiecare judet pentru a fi reprezentantul sau local. Romania are 41 de judete plus municipiul-capitala Bucuresti, care are un statut similar cu acela de judet. Un judet are, in medie, o suprafata de 5 800 m.p. si o populatie de 500 000 de locuitori.

ORASE

Din 263 de orase, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult de 300 000 de locuitori, printre care capitala Bucuresti (peste 2 000 000), Iasi (350 000), Constanta (327 000), Brasov (316 000) si Craiova (314 000).

AEROPORTURI

Principalul aeroport al tarii este Aeroportul International Bucuresti-Otopeni (inaugurat in 1970), la 18 km de centrul Bucurestiului, si a preluat traficul international de la mai vechiul aeroport civil al orasului, Bucuresti-Baneasa. Mai exista aeroporturi in alte 15 orase: Constanta - Aeroportul Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Arad, Sibiu, Suceava (si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Targu Mures, Tulcea.

PORTURI

Constanta (asezata pe locul coloniei antice grecesti Tomis, fondata in secolul al VI-lea i.H.) este cel mai mare port al Romaniei la Marea Neagra, in care anual traficul depaseste 80 de milioane de tone si in care intra vase depasind 150 000 dwt. Alte porturi la Marea Neagra sunt Mangalia (fosta colonie antica greceasca Calatis, fondata in secolul al VI-lea i.H.) si Sulina (fosta citadela bizantina si apoi genoveza, care a prosperat intre secolele X-XIV). Principalele porturi de pe Dunare, functionale din antichitatea romana, sunt Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Cernavoda. Trei porturi - Braila, Galati si Tulcea - sunt deopotriva porturi fluviale si maritime, apte sa primeasca vase maritime pana la 7 500 dwt si cu 7,0 m pescaj.

ORA OFICIALA

Ora Est Europeana (GMT + 2 ore). Din 1979, fusul orar de vara (GMT + 3 ore) se aplica incepand cu ultima duminica a lunii martie pana in ultima duminica a lunii octombrie. Romania are acelasi fus orar ca si Republica Moldova, Finlanda, Grecia, Israel, Egipt si Republica Sud Africana.

MONEDA NATIONALA

Moneda nationala oficiala in Romania este (din 1867) leul (leul romanesc). Numele (omonim cu denumirea animalului leu ) vine de la Löwentaler (care avea figura unui leu pe revers), moneda de argint pusa in circulatie in Olanda incepand cu secolul al XVI-lea, dupa care a devenit moneda de evaluare. Subdiviziunea leu-ului este ban-ul, 1 leu = 100 de bani. Incepand cu 1991, inflatia a scos practic din uz aceasta subdiviziune a leului. Convertibilitatea interna a leului a fost introdusa in noiembrie 1991. Rata de schimb pentru leu este variabila. Actuala liberalizare monetara a intrat in vigoare din februarie 1998. Orice cetatean roman este liber sa efectueze tranzactii valutare pentru orice sume de bani.

Exista monede de 1, 5, 10, 50 bani (RON), 500 si 1,000 ROL si bancnote de 1, 5, 10, 50, 100, 500 (RON) si 10000, 50000, 100000, 500000, 1000000 ROL.

1 RON = 10000 ROL

1 USD = 2,8690 RON ( 28690 ROL)

1 GBP = 5,1702 RON ( 51702 ROL)

1 EUR = 3,4860 RON (34860 ROL)

(La data de 21 Septembrie, 2005)

SANATATEA

In primii ani ai regimului comunist, sistemul de asigurari sociale a fost preluat de catre Stat, cabinetele medicale particulare au fost inchise, iar serviciile de ocrotire a sanatatii au devenit gratuite pentru intreaga populatie. Dupa 1990, sistemele de asigurare sociala si de ingrijire a sanatatii au fost restructurate, proces lent si anevoios. In 1999, noul sistem de asigurari medicale s-a generalizat. Sectorul privat s-a extins, si continua sa o faca, intr-un ritm greoi. La 1 ianuarie 1998 cuprindea 16I dintre policlinici, 85I dintre farmacii si doua spitale din cele 418 existente. Existau circa 3 630 de cabinete medicale particulare si 3 030 cabinete stomatologice, 2 839 farmacii, cat si 231 de laboratoare medicale particulare. Structura institutiilor publice de asistenta medicala la 1 ianuarie 1998 era urmatoarea: spitale (416, cu o capacitate de 166 000 de paturi), policlinici (507), centre de sanatate (5 835) si 550 de farmacii. Existau 7,4 paturi de spital la o mie de locuitori. Numarul personalului medical din sectorul public, la aceeasi data, se ridica la 40 300 de medici (respectiv 1 medic la 558 de locuitori); existau 5 300 de stomatologi si 1 690 de chimisti. Numarul asistentelor medicale era de 116 000, iar numarul personalului auxiliar era de 59 000 de persoane. Daca in perioada regimului comunist dependenta de droguri nu a reprezentat o problema, in ultimii ani Romania nu a ramas doar un teritoriu de tranzit pentru traficul de droguri catre Europa Centrala si de Vest, primele victime ale dependentei de droguri aparand in randul tinerilor. Intre 1985 si 1998, in Romania existau 5 503 cazuri confirmate de SIDA (dintre care aproximativ 5 000 erau copii apartinand in procent de 99I generatiilor nascute intre 1987-1990). Pana acum au murit 2 099 persoane infectate cu virusul HIV.